După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Pastor Ștefan Iluțan: “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”..

Suntem martorii unei aglomerări a lucrurilor evidente. Sunt puține, aproape de zero, lucrurile noi care apar despre cei doi candidați și situația care va culmina duminică 16 Noiembrie.
Ce a fost de spus s-a cam spus, dovezi au fost aruncate în stânga și în dreapta dar, așa cum ne e meteahna, le luăm serios când e prea târziu.
Ce ar liniști inima românului în toată tulburarea evenimentului electoral? Acum când temperatura apei din paharul moderatorilor e în punctul de fierbere, scenariile apocaliptice par mai posibile ca oricând. Pare-se că deschidem ușor un ochi odată la 4 ani, în timpul unei hibernări nepăsătoare și așteptăm să schimbăm lumea, înarmați cu mesaje.
Uităm că ceea ce ne înconjoară e rodul muncii sau nepăsării zilnice, un cumul ce pentru mulți devine evident când apare de neevitat, abia când te împiedici de el, când găsești cu greu sau deloc moduri de a-l ocoli, the elephant in the room (expresie binecunoscută americanilor)
Liniștea ar putea fi adusă de o conștiință curată. Să pot înțelege că există viață după alegeri.. să-mi fac datoria în așa fel încât data de seara de 17, 18, 20, 2015, 2016…să mă găsească liniștit. Atenție, nu neaparat mulțumit de rezultat, dar împăcat cu mine însumi. Cum aș putea ridica glasul împotriva minciunii sau a hoției dacă 1 vot, aparent nesemnificativ (niciodată 1 nu e egal cu 0) a investit cu încredere și greutate morală un astfel de conducător. Nu-mi trebuie să strig 4 ani după unii și alții și despre prăpădul pe care-l fac, îmi trebuie să nu strige conștiința la mine, să pot răspunde spunând: în ceea ce a ținut de mine…am făcut bine..
Un alt lucru, ar fi o imagine clară a lui Dumnezeu. Rar am mai văzut o așa terfelire a imaginii Sale, chiar în rândul credincioșilor. Un Dumnezeu deținut de un partid, monopolizat de o religie, fie ea și majoritară, plimbat pe la toate pomenile și campaniile electorale, un Dumnezeu al celor câștigători, Unul care face băi de mulțimi, aplauze, Unul care își suspendă pretențiile în campania electorală, un “Dumnezeu privat”. Dumnezeu nu se lasă batjocorit, ceea ce seamănă omul, aceea va secera. Chiar dacă pare că întârzie, ziua secerișului vine…
El rămâne Dumnezeu și după alegeri, Același Stăpân, în ciuda tuturor alianțelor făcute și desfăcute, a unirii sau a dezbinării…
Poate că tulburarea are și ea partea ei în rezolvarea marii probleme. În tulburare, omul caută cu nesaț urma de stabilitate, de neclintire, de Dumnezeu.. Poate că eșecul autopropulsatelor exemple morale va îndrepta căutările unora către supremul exemplu, model, reper.
rămâne să vedem..dar până atunci să și votăm..
Articol preluat cu permisiunea autorului de aici: www.incalatorie.wordpress.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.