După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

sâmbătă, 14 februarie 2015

† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (5)

Citeşte şi:

† Viorel Iuga — Misiune în Cuba

† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (1)

† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (2)

† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (3)


Duminică dimineaţa ne-am trezit şi am făcut bagajele. Am servit apoi micul dejun şi când am ajuns în hol mă aştepta responsabilul cu toţi păstorii pensionari din Cuba. M-am bucurat să discut cu el şi să înţeleg că îşi respectă înnaintaşii. Situaţia păstorilor pensionari este destul de delicată. Cât timp slujesc, cei mai mulţi stau în casa (mult spus) pastorală. Când ies la pensie însă cei mai mulţi nu au nimic şi pensia este între 14-16 euro. După ce am povestit puţin de situaţia slujitorilor pensionari, am plecat la biserică. 

Serviciul a fost frumos, chiar dacă puţin deosebit. A fost un timp de închinare prin cântare şi rugăciune. Apoi a fost Masa Domnului. După aceea, copiii au plecat la grupe. Au urmat anunţurile şi apoi predica. Oamenii au fost foarte atenţi şi mişcaţi de mesaj. La final, am discutat cu fraţi şi surori şi am discutat puţin şi cu o soră medic care pleca în Angola. Am înţeles că este o soră serioasă, implicată mult şi în lucrare. S-a bucurat că i-am dat un set cu stetoscop, tensiometru etc. 

După despărţirea de fraţi, am mers la convenţie şi am servit prânzul. Acolo am avut o discuţie frumoasă cu fostul preşedinte al convenţiei. Am vorbit despre proiectele bisericii. Îmi pare bine să văd că toată lumea se axează pe plantare de biserici şi misiune. În jurul orei 15 am plecat spre Holguin, un oraş cu peste 300.000 locuitori. Am fost tare bucuroşi că ne-a dus cu maşina, şoferul nostru, Gamaliel. După un drum pe ploaie am ajuns pe la 5.30 la Holguin. Prima impresie a fost bună. La intrare în oraş am văzut în sfârşit, nişte blocuri zugrăvite mai recent. A fost doar prima impresie. 

Am ajuns la biserică, am mers să ne cazăm la pensiunea Emilia şi apoi ne-am dus la biserică. Acolo ne-am aşteptat nişte misionari cu noi proiecte. Este foarte frumos că ei colaborează, sunt organizaţi şi se susţin. Duminică seara a fost o ploaie cum rar întâlneşti. În ciuda acesteia, au venit oameni la adunare şi a fost bine. După serviciul de seară, care de obicei începe la ora 8, am plecat la culcare. A fost o altă zi în care am văzut mila, bunătatea şi credincioşia lui Dumnezeu. 


Luni. Ne-am trezit ca de obicei, am făcut bagajele şi am plecat să vedem 3 noi proiecte de palntare de biserici. Slujitorii şi fraţii de aici nu se tem de concurenţă. Ei investesc mult în plantarea de noi biserici. Prima oprire a fost în cartierul militar. Aici am mers să vedem un apartament pe care doreau să îl cumpere. Ne-au explicat că în zone nu sunt case şi că singura modalitate de a începe ceva este cumpărarea unui apartament. La început nu am fost foarte încântat, dar pe urmă am înţeles mai bine. Apartamentul este la parter, au şi un hol mărişor şi are spaţiu suficient. Apoi, ceva interesant, apartamentele de la parter au şi grădină. În spatele blocului pe toată lăţimea apartamentului au o grădină unde se pot ţine servicii în aer liber. 

Nu mă întrebaţi cum pot să ţină servicii între blocuri, dar se poate. De fapt şi biserica în care am slujit seara, a început tot în apartament, apoi, când numărul oamenilor a crescut, au luat un loc şi au construit. Este o construcţie simplă, frumoasă, spaţioasă. De fapt eu nu aş spune că este biserică, ci mai degrabă un spaţiu acoperit, aranjat frumos pentru închinare. Să vă dau şi un subiect de rugăciune pentru această biserică. După ce au construit localul acesta, cei ce au puterea s-au gândit să îl confişte şi apoi să îl închirieze bisericii. Nu ştim ce se va întâmpla deoarece procesul nu s-a terminat. Oricum se pare că au trecut de faza demolare. Partea frumoasă este că biserica aceasta ce a început în urmă cu 7 ani cu 50 de membrii are acum 450 de membrii. Slăvit să fie Domnul pentru că El lucrează. 

De la cartierul militar, am plecat să vedem ale 2 locaţii. Nu vă voi da aici mai multe detalii, dar sunt locuri bune, care merită cumpărate… Ne-am întors apoi la pensiune să servim micul dejun şi să plecăm spre alt oraş. În drum spre pensiune am văzut spitalul oraşului. Am încercat să intrăm să vedem cum arată un salon. Ştiam că nu se poate, dar am încercat. Cu aceasta am rămas…. 

Datorită unor situaţii neprevăzute, cei ce trebuia să ne ia cu maşina au întârziat. Am plecat în jurul ore 12 şi am avut un drum lung. Am ajuns seara pe la ora 8. A fost bine că pe drum am putut discuta multe lucruri. Când am ajuns în oraş, ne-am dus şi ne-am cazat, am mers la biserică, am servit cina, am discutat anumite lucruri administrative şi apoi ne-am dus la culcare. În drum spre locul de cazare am trecut şi pe lângă locul în care, dacă vorbeşti ce nu trebuie, sau când nu trebuie, primeşti cazare gratuit… Am preferat totuşi să mergem unde am plătit. Slavă Domnului pentru bunătatea şi credincioşia Lui.

Viorel Iuga


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.