Cazul Bodnariu, familia care a rămas fără cei
cinci copii după ce a fost acuzată de abuz și îndoctrinare religioasă, a făcut
ca spaţiul public să devină scena unei dezbateri crescânde despre regulile pe
care românii plecaţi în Norvegia trebuie să le respecte odată ce au ales să
trăiască în această ţară, despre autonomia părintelui în educarea propriului
copil, dar și despre legitimitatea măsurilor de separare a familiilor și despre
soliditatea motivelor în baza cărora s-a acţionat astfel. Dar, cazul Bodnariu
nu este singular. Pentru a înțelege fenomenul în toată complexitatea sa, Digi24
aduce în prim-plan noi cazuri de familii de români care s-au intersectat,
într-o formă sau alta, cu sistemul norvegian de Protecţie a Copilului
(Barnevernet). Cazuri care, după cum veţi vedea, pot fi de două tipuri. Unii,
asemenea familiei Bodnariu, sunt şi acum separaţi de copiii lor, alţii au
reuşit să-şi păstreze familia întreagă fugind din Norvegia.
Cifrele Ministerului Afacerilor Externe
referitoare la familiile ai căror copii au fost sau sunt în grija Barnevernet,
serviciul norvegian de protecție a copilului, reflectă doar o parte a
realității de care s-au izbit românii plecați în Țara fiordurilor în speranța
unui trai mai bun. În afara cazurilor înregistrate de MAE, mai sunt cele ale
românilor care au văzut în plecarea din Norvegia ultima soluție pentru a-și
păstra copiii.
Digi 24 prezintă un astfel de caz, cu mențiunea
că încercările de a obține un punct de vedere de la Barnevernet s-au soldat,
cel puțin până acum, cu un eșec. Este vorba de povestea, destul de complicată,
a unei familii cu doi copii din Giurgiu. Părinții recunosc că au avut și ei
partea lor de vină în întreaga poveste, dar se declară indignați de practicile
Serviciului de Protecție a Copilului din Norvegia, practici de care s-au putut
apăra, în final, doar gonind mii de kilometri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.