După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

joi, 2 iunie 2016

Peter Costea – În Norvegia Dumnezeu dă copii dar Barnevernetul îi fură

1 iunie e Ziua Internationala a Copilului. Prilej cu care ne gandim la copiii familiei Bodnariu tinuti in captivitate de Barnevernetul Norvegiei, si la alti copii romani care sunt si ei victime ale acestui monstru care nu isi are loc in nicio societate cit de cit civilizata. Asa s-a potrivit ca saptamina aceasta are loc si procesul parintilor lor in Norvegia. Nadajduim intr-un rezultat pozitiv in viitorul apropiat. Norvegia insa continua sa fie varful de lance in redefinirea notiunilor fundamentale si esentiale privind familia, casatoria, prioritatea familiilor sociale in raport cu familiile biologice, modurile  potrivite de crestere a copiilor, si incriminalizarea metodelor traditionale de crestere a copiilor, adica transformarea in criminali a parintilor responsabili care aleg sa-si creasca copiii in mod traditional si nu dupa dictatul ideologiei parentale seculare. Traiectoriile care au dus Norvegia la stadiul in care se afla astazi au fost trasate devreme. Mai precis, in 1992 cind a adoptat legea bunastarii copilului, cunoscuta in traducerea engleza ca Child Welfare Act. Ea legifereaza idei radicale si ciudate privind metodele pe care le propune pentru asigurarea bunastarii copiilor. Ideile si metodele au fost radicale in 1992 si continua sa fie radicale si controversate azi. Astazi discutam inca citeva aspecte ale sistemului cu totul bizar de protejare a copiilor schitat in legea din 1992. Ne concentram in special pe datele statistice pe anul 2014 privind dimensiunile ingrozitoare ale politicii de confiscare a copiilor de catre Barnevernet, agentia de protectie a copiilor din Norvegia. Adaugam ca auzim voci pe culoarele Parlamentului Romaniei care, avansind notiunea de Avocat al Copilului in Romania, se inspira din legile inumane si antifamilie ale Norvegiei. Nadajduim ca materialul nostru de astazi sa fie citit si de ei si sa isi schimbe pararea. La vremea potivita vom publica lista parlamentarilor care au semnat initiativa acesata legislativa. Printre initiatori se afla si dl Remus Cernea.

Date statistice infioratoare

Anual, in Norvegia, aproape 10.000 de copii sunt luati de la parintii lor in mod frivol si capricios de catre Barnevernet.  Asa au fost luati si cei cinci copii minori ai familiei Bodnariu. Documente scapate din arhivele Barnevernetului indica ca motivatia principala pentru confiscarea lor a fost religia parintilor. Scandalos. Din fericire, insa, familia Bodnariu si zeci de mii de suporteri entuziasti ai lor din toata lumea le-au venit in ajutor si fac opozitie. Pe de alta parte, Barnevernetul are un istoric de loc onorabil privind confiscarea copiilor. O face sub pretentii legale, in timp ce sistemul juridic norvegian, politicienii si media norvegiana privesc in alta parte. Datele statistice pe anul 2014 reflecta magnitudinea crizei pe care norvegienii o ignora si insista agresiv ca tara lor e perfecta, nu are nevoie sa i se dea lectii, si ca victimile, familiilor lor si suporterii lor nu stiu ce vorbesc. Dar datele statistice iti dau fiori. E imposibil sa argumentezi impotriva lor.

In 2014, anul cel mai recent pentru care exista data statistice, Barnevernetul a luat de la parinti 9.611 de copii. In 2013 a luat 9.078 si in 2012 8.995. Numarul total pe cei trei ani este de 27.684 de copii. Virstele copiilor confiscati oscileaza intre ziua nasterii si 22 de ani. Ati citit corect, incepind cu ziua nasterii pentru ca asa cum veti putea citi mai jos, unii copii sunt luati de la parinti la nastere fara a fi dati parintilor lor. Cel putin asa prevede legea. Datele acestea statistice sunt, fara indoiala, uluitoare si ingrozitoare. Te lasa fara rasuflare. Raportul il puteti citi aici:  www.ssb.no.  Acelasi raport ne spune ca in 2014 Barnevernetul a lansat 41.922 de "investigatii", si a completat 41.016. A "investigat", nu doar a contactat ori vizitat aproape 42.000 de familii intr-un singur an. Si tot conform aceluiasi raport, in 2014 Barnevernetul a primit 59.996 de plingeri privind situatii diverse care afectau copiii ori tinerii. Aceste date statistice sunt extreme considerind ca Norvegia e o tara mica de doar 5,2 milioane de locuitori. Raportat la populatia Romaniei, ar insemna confiscarea a nu mai putin de 40.000 de copii anual in Romania!


Datele acestea statistice sunt neobisnuite si in comparatie cu date statistice similare care provin din alte tari civilizate ori provincii de state. De exemplu, in Texas, 17.378 de copii au fost luati de la parintii lor in 2014, insa cu ordin judecatoresc, de catre agentia texana de protectie a copiilor. Dar, in 2014 populatia Texasului era de peste 27 de milioane de persoane, adica de cinci ori mai mare ca a Norvegiei. [Detalii: www.dfps.state.tx.us] Intreaga populatie de minori din Texas in 2014 a fost de peste 7 milioane. Asta inseamna ca daca agentiei texane de protectie a copiilor i s-ar permite sa actioneze in afara legii, asa cum Barnevernetul functioneaza in Norvegia, si la fel de agresiv, mai mult de 50.000 de copii pina la varsta de 17 ani ar fi luati de la parinti anual in Texas.

Legile Norvegiei

In datele statistice publicate de Norvegia, copiii confiscati de Barnevernet sunt listati in coloana "care measures," adica "masuri de ingrijire". Ce sunt "masurile de ingrijire"? Numele este deceptiv si nu e ceea ce sugereaza. Pentru a intelege ce inseamna trebuie sa privim putin la Child Welfare Act ("Legea"), nepotivit numita asa, pentru ca, printre altele, ea institutionalizeaza monstrul cunoscut in toata lumea sub numele de Barnevernet, o institutie in afara legii care actioneaza impotriva intereselor supreme ale copiilor si incriminalizeaza parintii care practica stiluri parentale responsabile traditionale.

Adoptata in 1992, Legea pretinde ca scopul ei principal este sa asigure ca tinerii si copiii "care traiesc in conditii care ar putea fi detrimentale sanatatii si dezvoltarii lor primesc asistenta necesara si ingrijire la momentul potrivit". (Sectiunea 1-1 a Legii) Daca acest obiectiv e fara indoiala laudabil, termenii si structurile legale desemnate pentru atingerea acestui deziderat sunt ele problema principala si cauza durerii pe care Barnevernetul o impune familiilor si copiilor. Legea nu ataca probleme reale ci probleme care s-ar putea sa existe, chiar daca in realitate ele nu exista. Acest aspect subiectiv al Legii inevitabil deschide oportunitati spre abuz si actiuni ilegale din partea autoritatilor. In Norvegia, fiecare municipalitate are obligatia sa "monitorizeze conditiile in care copiii traiesc". (Articolul 3-1) Acolo incepe procesul de confiscare a copiilor, pe baza unei analize vagi si extrem de subiective privind situatia lor. Si, pina cind acest proiect se incheie in Oslo, Tribunalul Suprem al Norvegiei ori Curtea Europeana a Drepturilor Omului, drumul e atit de lung, obositor, costisitor, si tracasant incit nu putini parinti se lasa.

Nomenclatura "masuri de ingrijire" apare in Articolul 4-12 al Legii sub numele de "mandat de ingrijire" ("care orders"). Acestea sunt mandatele prin care cei 9.611 de copii identificati in raportul statistic al Barnevernetului din 2014 au fost luati de la parinti. Cu toate ca sunt numite "mandate de ingrijire", in realitate nu sunt emise mandate. Nimeni in Norvegia nu semneaza mandate de ingrijire. Nici un judecator ori tribunal nu emit astfel de mandate, si nici un document oficial ori citatie nu este prezentat parintilor de catre Barnevernet cind le bat la use si le cer copiii.

Ce se intimpla cu copiii confiscati? Majoritatea ramin in familii sociale (foster homes) pina la majorat, altii sunt adoptati, si altii sunt redati familiilor lor dupa multi ani de batalii tracasante prin tribunale. In centrele de plasament copiii traiesc cu alti copii de varste diferite, asa incit parintele social, de obicei o femeie, are in grija ei mai multi copii, poate chiar cinci. Asa incit aceste familii sociale nu consista din parinti si copii, ori din parinti sociali casatoriti. Copiii nu sunt rezultatul biologic al unei casatorii. Copiii sunt pur si simplu dati in grija unui parinte social impreuna cu alti copii. In final, se poate spune ca acesti copii traiesc in "mini gradinite" unde parintele social e ingrijitorul copiilor pe socoteala statului. Asta e si situatia copiilor Bodnariu, initial impartiti in trei, plasati cu trei familii sociale diferite, in trei orase diferite din Norvegia, si la sute de kilometri departare de parintii lor si unii de altii. Dar mai e o problema. Parintii sociali, adica femeile care ii ingrijesc, nu sunt casatorite ci traiesc cu prietenii lor. Adica copiii sunt expusi concubinajului de la o varsta mult prea mica sa intelegea ca asta nu este norma ori in firea lucrurilor. Dar asa e in Norvegia unde familia naturala bazata pe relatii biologice e pe cale de disparitie.

Mai e o problema. Un numar tot mai mare de copii sunt plasati cu cupluri homosexuale. Recent media norvegiana a publicat un articol privind planurile Barnevernetului de a plasa copiii luati de la parinti, fara mandat de tribunal, cu cupluri homosexuale [Detalii: www.nrk.no] Numarul acestor copiii in Norvegia nu este cunoscut. Dar e cunoscut in Marea Britanie unde au fost publicate date statistice pentru anul 2015. Conform dateler oficiale publicate de Guvernul britanic, in 2015 8% dintre toti copiii adoptati, sau 450 din numarul total, au fost adoptati de homosexuali. [Detalii:www.gov.uk] Acest procent e extrem de mare considerind ca, dupa un articol publicat in The Spectator pe 15 mai, homosexualii britanici constituie doar 1,5% din populatia Marii Britanii. [Detalii: www.blogs.spectator.co.uk]

Copii transformati in criminali

Viata copiilor in familiile sociale nu e de invidiat. Acolo ei continua sa fie neascultatori si sa faca gafe, nemaifiind sub autoritatea parintilor. De fapt, comportamentul lor se inrautateste. Parintii sociali nu au voie sa exercite autoritate parentala asupra copiilor nici sa-i disciplineze. Ce se intimpla cind copiii se incaiera, sparg farfurii, isi distrug camerele, sa bat, sparg fereste, folosesc droguri? Parintii sociali apeleaza la politie. Politia intervine si ii trateaza pe copii ca si pe niste criminali suspecti. Pina ajung la 18 ani acesti copiii devin criminali. Arestati, ei sunt dusi in fata judecatorilor si nu de putine ori sunt aflati vinovati. Cind intra in societate la 18 ani au deja cazier. Sistemul ii victimizeaza. Date statistice privind criminalitatea copiilor in plasament in Norvegia nu sunt disponibile, dar sunt disponibile in Marea Britanie. Conform unui articol publicat deGuardian pe 29 martie, in timp ce doar 1% dintre copiii care traiesc cu parintii lor biologici devin recidivisti pina la varsta de 18 ani, 6% dintre copiii crescuti in familii sociale devin criminali pina la 18 ani. [Detalii: www.theguardian.com]

Dumnezeu da copii dar Barnevernetul ii confisca

In Norvegia, ca in restul lumii, Dumnezeu da copii. Dar numai in Norvegia sunt ei luati de la parintii lor fara motive bine intemeiate, fara mandat judecatoresc, si cu un exces de zel si ferocitate nemaintilnite in restul lumii. Ne intrebam de ce? Ce se intimpla acolo? Exista ceva specific Norvegiei care o face sa se comporte in maniera asta? Am mai spus-o inainte si repetam inca odata. Cind comparam Norvegia cu alte tari ajungem la concluzia ca Norvegia aplica o politica rusinoasa de redistributie demografica. Norvegia imbatrineste. Norvegia nu aduce copii pe lume. Ii importa. Copiii imigratilor constituie un procent exagerat de mare al populatiei tinere a Norvegiei. Populatia Norvegiei pina la varsta de 22 de ani este de aproximativ un milion si jumatate. Cam 200.000 dintre ei, sau cam in jur de 13%, sunt copiii imigrantilor. Majoritatea covarsitoare a imigrantilor din Norvegia sunt ne-europeni atasati unor religii si valori traditionale straine societatii norvegiene in continua secularizare. In citeva generatii, daca tendintele demografice curente ramin stabile, Norvegia va fi schimbata radical, atit de fundamental, de fapt, incit va inceta sa mai fie Norvegia ori europeana. Treaba Barnevernetului este, deci, de a confisca copiii si de a-i plasa in familii sociale norvegiene unde ei isi pierd identitatea lingvistica si religioasa si devin norvegieni secularizati.

Si mai este inca un indiciu ingrijorator. Cu toate ca Norvegia a ratificat Conventia Drepturilor Copilului (1989), spre deosebire de Romania, nu a semnat Protocoalele Conventiei. Motivul il suspectam. Protocoalele dau parintilor si copiilor din Norvegia optiunea sa inregistreze plingeri pe linga Natiunile Unite privind abuzurile atroce ale Barnevernetului. Dar nu exista nici un semn ca Norvegia le va semna. Pentru ca atita timp cit Protocoalele nu sunt semnate, confidentialitatea practicilor Barnevernetului e protejata si societatea globala nu poate afla nimic despre abuzurile calculate ale Barnevernetului. Si pina cind Norvegia semneaza Protocoalele ori isi schimba legislatia interna, victimele Barnevernetului vor ramine fara oportunitati reale de rectificare a situatiilor lor, la mila Barnevernetului, si copiii imigrantilor vor continua sa fie constransi sa se converteasca si sa devina norvegieni.


NOTA: Versiunea completa a materialului de astazi e disponibila in engleza si poate fi citita aici: www.facebook.com/notes/peter-costea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.