După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

joi, 22 septembrie 2016

Secularismul victimizează statul de drept

Democratia, statul de drept, pluralismul, drepturile civile si atasamentul fata de valorile traditionale sunt valori si obiective pe care le impartasim si promovam. Suntem deci ingrijorati cind depistam tendinte contrare. Ne-a atras atentia recent un articol publicat in iulie de Journal of Democracy si intitulatThe Democratic Disconnect ("Deconectarea democratica"). El ne-a determinat sa expunem citeva ganduri despre ceea ce noi numim toxicitatea secularismului asupra democratiei si gandirii generatiei tinere. Tinara generatie, in comparatie cu generatia parintilor lor, isi pierde confidenta in democratie si liberalismul politic ca sistem de gandire si organizare sociala si politica. Concluzia aceasta ingrijoreaza si este o dovada a haosului care caracterizeaza dezordonata gandire seculara.

Aroganta scularismului

Toate ideologiile si sistemele de gandire care s-au succedat de-a lungul istoriei s-au considerat  superioare celor care au existat inaintea lor. Secularismul, insa, este un exemplu extrem al acestui orgoliu. Secularismul zilelor noastre exprima o aroganta extrema, fiind un sistem de gandire mai influent ca oricare altul cunoscut omului. Pericolul deosebit pe care el il prezinta, insa, se datoreaza si obiectivului lui explicit de a demola in intregime societatea construita pe valorile si gandirea traditionala. In Europa, asta inseamna nimic mai putin decit demolarea crestinismului, a religiei si a valorilor crestine si traditionale. Secularismul dauneaza. Asemenea Prometeului antic, secularismul promite o lume perfecta cladita pe non-valori dar nu poate materializa perfectiunea pe care o promite.

Secularismul si-a facut calculele gresit. A mizat totdeauna pe faptul ca generatia tanara e mult mai maleabila in gindire decit generatia parintilor lor. Ca poate fi influentata si directionata mult mai usor. A scontat pe faptul ca indoctrinarea tinerilor in secularism va duce inevitabil la distrugerea valorilor traditionale, crestine ori religioase, la eliminarea lor, cit si la adoptia de catre generatia tanara a valorilor ne-traditionale, anti-religioase. A mizat si anticipat ca, eliminind valorile traditionale, valorile seculare privind democratia si statul secular-liberal si "tolerant" vor fi adoptate de tineri si vor ramine ireversibil cimentate in mintea lor. Aceasta miza a secularismului, insa, a esuat. Asta este concluzia principala a Deconectarii democratice din Journal of Democracy.

Mandria scularismului merge inaintea caderii lui. Politologii, in opinia articolului din Journal of Democracy, par a fi incapabili de a pronostica prabusirea unor sisteme politice cu care suntem obisnuti de zeci de ani. Ni se par imuabile si imposibil de clatiniat ori eliminat. Autorii amintesc, de exemplu, ca pina in vara lui 1989 editorii influentei publicatii germane Die Welt au refuzat sa recunoasca Republica Democrata Germana (comunista), anticipind  prabusirea ei  iminenta. In vara lui 1989 editorii si-au schimbat perspectiva si au inceput sa identifice Germania de Est ca un sistem politic diferit de cel al Germaniei de Vest, dind astfel de inteles ca sistemul comunist est german ar putea dainui in perpetuitate. Stim cu totii ce s-a intimplat citeva luni mai tarziu - comunismul est german s-a prabusit, la fel ca cel din Romania.


 Declinul democratiei

In acelasi sens, afirma autorii articolului, politologii zilelor noastre par a nu observa ceva ce se petrece sub ochii nostri - generati tanara, atit in Europa Occidentala cit si in Statele Unite, devine tot mai apatetica si mai putin confidenta in democratie si accepta tot mai putin valorile democratice si liberale ale statului secular. In sensul acesta afirmam noi ca secularismul victimizeaza tinerii, democratia si statul de drept. Tinerii isi pierd increderea in statul liberal, secular ori democratic in numar tot mai mare. Redam concluzia principala a autorilor - "what we find is deeply concerning. Citizens in a number of supposedly consolidated democracies in North America and Western Europe ... have also become more cynical about the value of democracy as a political system ... and more willing to express support for authoritarian alternatives". ("ce am aflat ne ingrijoreaza profund. Cetatenii intr-un numar de democratii presupus consolidate din America de Nord si Europa de Vest ... au devenit mai cinici privind valoarea democratiei ca sistem politic ... si mai dispusi sa exprime sprijin pentru alternativele autoritare".)

Sondaj de opinie

Concluziile articolului sunt fondate pe un sondaj de opinie vast facut in America de Nord si Europa de Vest la tineri nascuti dupa 1980. Generatia lor e numita de sociologii occidentali the millennial generation ("generatia mileniului nou" sau "generatia mileniala"). Sondajul a chestionat tinerii privind diverse aspecte ale democratiei si statului liberal si le-a comparat opiniile cu cele ale parintilor lor. Redam citeva din rezultatele sondajului cit si din comentariile preocupante ale autorilor.

De exemplu, privind "guvernarea democratica", 72% dintre persoanele nascute in SUA inainte de al Doilea Razboi Mondial vedeau democratia ca valoare politica suprema. 55% dintre olandezii din aceasi categorie de varsta impartasesc si ei aceasta valoare. E ingrijorator, insa, ca, conform sondajului, doar o treime din tinerii olandezi privesc democratia ca o valoare politica suprema. In SUA procentul tinerilor care impartasesc aceasta opinie e putin mai scazut, de 30%, dar la fel de ingrijorator.


In 1995, 16% dintre americanii nascuti in anii 70 considerau democratia ca un sistem politic rau pentru tara lor. In 2015 numarul acestor persoane a crescut la 20%, dar la generatia de dupa 1980 a crescut la 24%. Procente similare au fost detectate si in Europa de Vest, unde in 2011 13% dintre tinerii intre 16 si 24 de ani afirmau ca democratia este un sistem politic rau, in comparatie cu 5% pe la mijlocul anilor 90. In plus, generatia tanara e mai putin interesata in libertatea cuvantului si de exprimare decit parintii lor. De fapt, motorul radicalizarii politice in America de Nord si Europa Occidentala sunt tinerii, nu parintii lor.

Privind drepturile civile, genaratia nascuta intre cele doua razboaie mondiale e mult mai atasata drepturilor civile decit parintii lor. In SUA, de exemplu, 41% dintre persoanele nascute inainte si imediat dupa al Doilea Razboi Mondial cred ca drepturile civile sunt "absolut esentiale" unei democratii viabile. In contrast, la tinerii nascuti dupa 1980, acest procent e de doar 32%. In Uniunea Europeana procentul a scazut si el de la 45% pentru oamenii in varsta la 39% la generatia tinara. In alte cuvinte, astazi doar 39% dintre tinerii europeni cred ca drepturile civile sunt necesare unei democratii viabile.

Privind alegerile libere, 26% dintre tinerii americani nascuti dupa 1980 afirma ca ele nu sunt importante intr-o democratie. In Uniunea Europeana procentul acesta e de 13% dintre tinerii din aceasi categorie de varsta.

Participarea si implicarea in politica si in procesul politic sunt in scadere marcanta. In America, in 1990 53% dintre tineri exprimau un interes in viata politica si 63% dintre parintii lor. In 2010 doar 41% dintre tinerii americani erau interesati in implicarea in viata politica, si 59% dintre parintii lor. In Europa rezultatele sunt similare. Intre 1990 si 2015 procentul tinerilor europeni interesati in implicarea in viata publica a scazut de la  48% la 38%.

Care este opinia tinerilor privind rolul armatei in politica? Rezultatele sunt ingrijoratoare si socante. In 1995, in SUA doar 1 din 16 respondenti agreau cu afirmatia ca "e bine ca armata sa fie la conducere". In 2015 acest procent a crescut scandalos, ajungind la 1 din 6 persoane. Un procent similar de tineri prefera un "lider puternic ori autoritar" unui lider ales democratic. Procente similare de tineri care impartasesc aceste pozitii au fost inregistrate si in Germania, Suedia si Marea Britanie. In SUA 43% dintre persoanele nascute inainte de 1980 afirma ca o lovitura de stat armata e un lucru rau intr-o democratie, dar numai 19% dintre tineri agreaza cu aceasta pozitie. La fel in Europa unde 53% dintre persoanele mai in varsta vad rau o lovitura de stat din partea armatei si doar 36% dintre tineri. De asemenea, procentul populatiei americane care prefera un lider autoritar unui lider ales democratic a crescut  de la 24% in 1995 la 32% azi.

Rezultale sunt la fel de interesante privind interesul in guvernele tehnocrate in loc de guvernele democrate. In 1995, in America procentul persoanelor care preferau ca deciziile importante sa fie facute de "experti" nu de parlamentari era de 36%. In 2015 el a crescut la 49%. Curios, insa, radicalizarea tinerilor e mai pronuntata, atit in Europa cit si in America, la tinerii instariti, tinerii care provin din familii bogate, si la tinerii educati.

Concluzii

Articolul din Journal of Democracy descrie si alte subiecte ale sondajului de opinie care pot fi citite de cei interesati. Notam, in incheiere, citeva din concluziile articolului. In primul rind, autorii concluzioneaza ca cetatenii zilelor noastre sunt mai putin atasati democratiei liberale si valorilor ei si au mai putina incredere in abilitatea democratiei de a rezolva problemele cu care se confrunta ei. ("It is clear that citizens today express less of an attachment to liberal democracy, interpret the nature of democracy in a less liberal way, and have less hope of affecting public policy through active participation in the political process than they once did.") (Pagina 11). In al doilea rind, generatia tinara e mai putin atasata sistemului democratic de guvernamint datorita inabilitatii ei de a raspunde problemelor cu care se confrunta tinerii. ("Even as democracy has come to be the only form of government widely viewed as legitimate, it has lost the trust of many citizens who no longer believe that democracy can deliver on their most pressing needs and preferences".) (Pagina 16)

In final, adaugam noi, instrainarea tinerilor de valorile democratice e si o reflectie a maladiei mai largi si molipsitoare a secularismului arogant care, asemenea lui Prometeu, a promis multe dar a dat putin. Declinul increderii tinerei generatii in democratie si sistemul politic bazat pe drepturi civile reflecta si declinul interesului si increderii ei in secularism.

AFR va recomanda: Articolul The Democratic Disconnect poate fi citi aici: http://journalofdemocracy.org/sites/default/files/Foa%26Mounk-27-3.pdf. Recomandam deasemenea si un comentariu privind subiectul publicat in First Thingshttps://www.firstthings.com/web-exclusives/2016/08/the-end-of-the-liberal-tradition

  • Material furnizat de catre Alianta Familiilor din Romania

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.