După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

joi, 16 februarie 2017

Marius Cruceru la Biserica Iris Cluj-Napoca

Se poate implica creștinul în politică, ong-uri, organizații care se implică social? Dacă din punct de vedere bisericesc mai nou ne de-eclesializăm, trăind atomizant, ce se întîmplă cu noi din punct de vedere social? Biserica dispare din raza de vedere a societății. Vocea Ei devine din ce în mai stinsă sau chiar ridicolă, mai ales atunci cînd se trezește să își proclame isteric, în contratimp sau prea tîrziu valorile. Biserica nu mai demult este o cetate așezată la vedere și un far pentru lumea în derivă. Îmbrăcată în odăjdii lungi, grele și împiedicate cu fir de aur într-o lume agitată, săracă și care se mișcă din ce mai repede, Biserica produce mesaje tautologice, observă ”profund” evidențele, emite bule care organizează  banalul. Generația care stă în fața ecranelor de sticlă de toate dimensiunile, de la plasme la smartphone, nu o mai vede ca depozitar al soluțiilor de viață. Biserica este din ce în ce mai absentă în acțiunile publice ori pentru că nu deosebește miza, ori pentru că este anesteziată din interior de eclesiologiile noi, care produc războaie intestine mai degrabă decît să ne motiveze a lupta cu răul autentic și cu dușmanul cel adevărat. Biserica, Trup al Vieții Înseși, trece pe lîngă viață. Biserica, altădată centrală cetății, iese din viața cetății, iar cetatea tînjește după viață, fără să știe de fapt după ce tînjește. Retorica religioasă are iz de mucegai și miros de stătut și cocleală, aspect de pagină îngălbenită și unsă cu salivă de postitor frustrat.

Duminică, 19 februarie, începînd cu orele 18.00, la Biserica Iris din Cluj-Napoca, ne vom întîlni din nou cu cei care participă la Serile Cu Irisul deschis. După ce am încercat să înțelegem modul în care creștinii contemporani, oameni ai Căii, își practică religia, calea, felul în care își citesc Cuvîntul, modul în care se raportează la noua cunoaștere și, luna trecută la propriul corp și ego, vom încerca să vedem cîteva modele prin care Biserica în special, creștinătatea în general, s-a raportat la cetate/cultura/culturile în care s-a ipostaziat.

Continuarea pe www.mariuscruceru.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.